Scuze pentru intarziere dar acest fic va fii mutat pe un nou blog alaturi de celelalte ficuri ale mele. Nu am sa renunt la el , dar am avut ceva probleme mai dificile. Noua adresa este http://denisaizabela.wordpress.com
Multumesc celor care mai citesc acest fic:X

A doua zi cand m-am trezit eram in bratele lui Bharat. Ce bine era sa ma trezesc la el in brate. Era ca un vis devenit realitate. Nici acuma nu-mi venea sa cred ca eram iubita lui Bharat. Pentru mine el era eroul meu decand ma salvase din mainile fratelui vitreg care isi dorea doar sa puna mana pe averea familiei. Niciodata nu o sa puna cineva mana pe averea familiei. Mai ales ca stiam acuma ca sunt o printesa si provin dintr-o familie regala. Simpla fata care venise cu o bursa de studii la celebra scoala de dans Dance India Dance by Cullen, ajunse peste noapte o printesa. Viata mea se chimbase de cand ajunsesem in India. Acuma tot ce trebuia sa fac e sa pastrez secretul legat de adevarata mea identitate si sa-mi gasesc adevaratul frate care s-a evaporat in neant.
-Te-ai trezit?
-Da sper ca nu te-a deranjat ca te-am rugat sa dormi cu mine.
-Nu deloc, chiar mi-a facut placere. In plus am ajuns sa tin la tine mult mai mult decat ca la o amica.
-Si eu tin mai mult. Nu stiu daca ar trebuii sa se intample asta dar tin la tine decand m-ai salvat atuncea in Romania.
Te-am cautat peste tot dupa ce mi-am revenit dar nu am dat de tine. Tot traiam cu speranta ca intr-o zi am sa te revad si am sa-ti multumesc pentru ceea ce ai facut pentru mine. Si soarta a facut sa ne intalnim in India, dar si aicea am ajuns sa fim separati. Nici nu vreau sa ma gandesc prin ce a-ti trecut cand a-ti aflat ca sunt moarta.
-In ziua aia parca cerul s-a prabusit deasupra mea. Stiam ca tu ai fost cea care a dansat la nunta Radhikai. Chiar daca ai vrea sa negi stiu sigur ca tu ai fost. Iar in plus de asta tu ti-ai riscat viata doar ca sa ne tii pe noi departe de necazuri. Nici acuma nu-mi vine sa cred ca esti din nou cu mine. Viata nu mai avea rost fara tine. De multe ori m-a batut gandul sa-mi iau viata dar de fiecare data Culleni mi-au deschis ochii. Niciodata nu o sa le pot multumi suficient ca m-au ajutat sa trec cand am peste faptul ca erai moarta sau cel putin asa credeam. Dar parca cineva de acolo de sus ne iubeste si ne-a readus impreuna.
-Nu stiu ce as fii facuta daca a-si fii aflata ca esti mort. Mai ales ca-mi aminteam franturi, dar nu stiam cine sunt. Cum ma cheama, pur si simplu eram o marioneta. Imi fusese creata o viata care nu-mi apartinea. Cu toate ca unele lucruri nu au putut fii sterse, cum ar fii visul meu de a dansa si de a reusi la scoala de dans a Cullenilor. O vedeam pe Ma ingrijorata cand aduceam vorba despre lucrul acesta si nu stiam ce se intampla. In plus multe lucruri nu coincideau. Fotografii cu mine decand eram mica lipseau cu desavarsire. Erau unele aspecte care nu se legau si incepusem sa suspectez ca eram adoptata. Dar niciodata nu-mi trecuse prin minte faptul ca eram cu totul o alta persoana. Si defapt Ayanna nici nu exista. Ultimul an a fost bazat pe minciuni. Este ca un gol imens in viata mea reala. Dar in acelasi timp am trait momente minunate alaturi de Ma
-Adica?
-M-a facut sa privesc viata cu alti ochi. In tot acest timp am vazut cazuri incredibile. Cazuri de copii care tanjeau dupa dragostea parinteasca dar nu era nimeni care sa le-o ofere. Persoane cu boli grave care se rugau in permanenta zeilor. Fiind zilnic in jurul lor iti dai seama ca banii nu valoreaza nimic. Nu este important sa fii printesa daca nu ai suflet, daca nu stii adevaratele probleme cu care se confrunta oamenii. Cu toate ca stiam ca India e tara contrastelor niciodata nu mi-as fii imaginat aceste lucruri. Dar am trait in mijlocul lor si am vazut viata prin ochii lor. Pentru ca viata ca Ayanna a fost o viata grea. Dar am invatat ca pentru ei dansul, muzica si credinta sunt foarte importante.
-Adica nu ai fost o persoana bogata ca Ayanna?
-Nu nici pe departe. Nu eram foarte saraca dar totusi eram saraca. Viata daduse lovituri dupa lovituri unde locuiam noi. Rebelii micsunau noaptea. Iti era frica noaptea sa iesi din casa. Multe persoane nevinovate au cazut prada lor. Imi amintesc si acuma cum o fetita de 7 ani a fost macelarita cu cruzime de ei. Sunt momente dure dar adevarate. Realitati care te marcheaza pe viata. Dar am descoperit si adevarata dragoste. Cu toate ca in jurul lor se petreceau cele mai multe necazuri ei tineau cu adevarat unul la altul. Nu trebuia sa-ti fie frica ca sunt prieteni doar pentru banii pe care ii detii.

P.S
Vreau sa va anunt ca nu mai renunt la ficuri. Cu toate ca azi am fost zisa ca le sterg nu renunt la ele. Si de ziua mea am postat un nou cap sper sa va placa.

A doua zi urma sa-mi incep antrenamentul. Sper ca nu o sa fie prea dificil deoarece eram cam paralela cu educatia fizica. Puteti sa va mirati o persoana careia ii place dansul sa fie paralela cu educatia.
-Buna ce faci?
-Ma gandeam la ziua de maine.
-Nu trebuie sa-ti faci griji suntem alaturi de tine.
-Da dar sunt paralela cu educatia fizica Bharat.
-Cum adica?
-Sunt un esec.
-Nu te cred.
-Crezi ce vrei, dar asta-i adevarul.
Adevarul pe care il cunosteam eu. Mereu fusesem tinta ironiilor si a glumelor nesarate ale colegilor. Nu eram pregatita pentru inca un esec. Daca faceam ceva gresit. Frica trecutului aparea mereu cu o viteza uimitoare.
-Bharat merg sa ma plimb putin.
-S-a intamplat ceva?
-Nu numai ca vreau sa fiu putin singura.
-Bine
Am plecat de acolo. Trebuia sa ma indepartez, sa ma pot descarca in liniste. In plus aflasem lucruri care ma dadusera peste cap. Eram printesa, am fost considerata moarta un an de zile si acuma imi revine teama de trecut? Eram o proasta ma izolam de toti cei care imi doreau bine. Pentru ce? Pentru trecutul meu negru? Am inceput sa plang era mult prea dureros pentru mine. Dupa ce m-am calmat m-am intors. Stiam ca Bharat si restul isi faceau griji pentru mine.
-Diana esti bine?
-Da sunt bine numai ca au fost prea multe lucruri pe care o trebuit sa le asimilez.
-Ok.
Am mers in camera mea. Speram sa ma pot odihni putin. M-am pus in pat dar cand sa adorm acelasi voci imi aparura in minte.
-Esti o proasta!
-Niciodata nu o sa ai prieteni adevarati!
-Toata lumea te uraste!
Am incercat sa-mi scot vocile acelea din cap. Dar fara sa pot. De ce trecutul nu-mi da pace? De ce ma urmareste mereu?
-Nu!
Cine tipase? Exact atuncea o usa se tranti de perete.
-Diana esti bine? De ce tipi?
Eu tipasem? Dar cum?In momentul acela simteam doua maini care ma luasera in brate. Nu ma puteam opri din plans. M-am lasat moale in bratele lui.
-Diana raspunde te rog. Ce se intampla?
Oricat incercam cuvintele nu ieseau. Oare nu putusem ramane in Romania? De ce trebuise sa vin in India. Cu toate ca crezusem ca vechile cosmaruri se vor termina. Dar nu era adevarat ele erau inca vii si incet ieseau la suprafata ca un vulcan gata sa erupa.Incet, incet am incetat sa plang.
-Mersi. am reusit sa soptesc
-Ce s-a intamplat de ai reactionat asa? intreba Bharat.
-Chiar nu pot vorbi despre asta acuma.
-Bine dar sa stii ca nu ma dau batut pana nu aflu adevarul.
-Cand o sa fiu pregatita o sa ti-l spun. Poti ramane cu mine in noaptea asta?
-Sigur.
Incet somnul ma lua in bratele sale. Erau amintiri dureroase, despre suferintele din trecut pe care oricat incerca, nu le puteam da uitarii.
De maine am sa incerc sa trec peste nu puteam ramane inchisa in trecut, cu nesiguranta care ma stapanea. Doream sa fiu si eu populara, sa am prieteni. Dar oare acest lucru e posibil? Mi-era dor de Mircea fratele meu. Niciodata nu am putut trece cu adevarat peste disparitia lui. Si acuma dupa 4 ani ma astept sa ma trezesc si sa vad ca totul a fost un vis urat . Dar stiam ca acest lucru nu era posibil. Mereu traiam cu incertitudinea disparitiei lui. Pur si simplu intr-o zi a plecat la scoala si nu s-a mai intors. Nu aflasem niciodata ce se intamplase cu el.

Am vrut sa trec mai departe dar o mana ma prinse.
-Diana traiesti?
Vocea asta imi parea cunoscuta. Dar nu era posibil, el era in India. Simteam cum ma cuprinde ameteala si intunericul ma cuprinse indata. Dar inainte sa cad in nesimtire am simtit cum 2 brate ma luasera in brate.
-Carlisle cand isi revine?
-Bharat intelege ca pentru ea a fost un soc sa te vada, deoarece ea a stiut ca tu esti in India.
-M-am hotarat in ultimul moment sa vin. Niciodata nu am crezut ca o sa aflu o asa veste buna.
-Isi revine.
-Lasati-ma va rog cu ea.
-Bine.
-Diana deschide te rog ochii.
Nu era posibil sa fie Bharat. Cred ca aveam halucinatii.
-Nu esti real.
-Diana uita-te la mine.
Simteam cum mana lui imi mangaie fata. Aceeasi mana care cu mult timp in urma ma salvaze de cel care vruse sa ma violeze.
Am deschis ochii tremurand asteptand din clipa in clipa ca el sa se evaporeze dintr-un moment in altul. In schimb Bharat isi apleca buzele sale si ma saruta. Un sarut care-mi facea inima sa tremure de fericire. Totusi lipsa de aer isi facu simtita prezenta.
-Diana am vrut sa-ti zic ceva tocmai in ziua in care ai avut accidentul.
-Ce anume?
-Din ziua in care te-am salvat am simtit ceva special pentru tine. Cu timpul acest sentiment s-a transformat in dragoste.
-Si eu simt acelasi lucru pentru tine.
-Diana nu glumesti?
-Niciodata nu as glumi cu acest lucru.
Fericirea puse stapanire pe mine. Viata mea luase o lata cale.
M-am ridicat incet deoarece eram inca ametita in urma lesinului.
-Diana esti palida sigur te simti bine?
-Sunt un pic ametita dar nu este nimic grav.
-Te cred de data asta. Dar tot in acelasi timp stiu ca tie frica de medici.
-Nu ai uitat?
-Niciodata nu as uita ceva legat de tine.
Ma saruta din nou. Buzele noastre se uneau intr-un dans perfect. Niciodata nu simtisem asa ceva.
-Voi sunteti impreuna?
In usa statea Emmet
-Da suntem impreuna. De ce intrebi?
-Pai acuma va reintalniti si deja sunteti iar impreuna.

Alice, Dya mergeti in Jaipur!
-Acolo este Hawa Mahal( Palatul Vanturilor)
-Da! Acolo este posibil sa fie ascunsa o comoara.
-Comoara?
-Da! Alice anunta-i si pe ceilalti!
-Sigur!
-Diana uite pozele acestea.
-Poze?
-Da cu Hawa Mahal.
–

-Nu am mai auzit de acest palat pana acuma!
-Nu este foarte cunoscut. Putine trasee turistice,trec pe aicea.
-Care este povestea lui?
-Acest palat a fost construit in 1799, de catre Maharajahul Sawai Pratap Sing, si proiectat de catre Lal Chand Usta sub forma coroanei zeului Krishna, Dumnezeul hindusilor. Hawa Mahal este o faţadă în formă de piramidă cu cinci povesti. Acest palat are 953 de ferestre mici, decorate cu un grilaj.
Totusi mai multe lucruri veti afla in Jaipur. Ce ar fi sa lucrezi si tu ca agent FBI.
-Dar nu am antrenament special.
-O sa te invete Culleni, si Bharat!
-Bharat? Parca sunt intr-o telenovela.
-Chiar ca nu esti.
-Gata! Am rezolvat problema. Merg direct la Jaipur. Noi mergem la aeroport. Sa ne luam bilete pentru India.
-Nu va fi nevoie. Veti zbura cu un avion particular.
-Ura!
-Hey , Alice mai incet.
-Veti descoperi secretul si in acelasi timp veti lucra sub acoperire.
-Dar care va fi numele meu?
-Dya! Nu te-a cunsocut foarte multa lume. Si in plus Ayanna este numele tau de printesa.
-Vrei sa spui ca Ma a stiut ca eu sunt printesa?
-Da! Dar nu a spus nimica deoarece nu putea face acest lucru!
-De ce?
-Pentru ca daca ar fi spus cu siguranta nu ai mai fi fost in siguranta.
-Am inteles. Dar ce vor spune ceilalti? Daca nu vor fi de acord sa ma antreneze?
-Cine sa nu fie de caord? Bine ai venit in echipa. striga Emmet.
Am plecat direct in bratele lui. Ce dor imi fusese de ei. Poate ca ma obisnuisem foarte mult cu prezenta lor. Dar nu doream sa fiu printesa chiar daca poporul meu avea nevoie de asta. In plus mi se cerea sa ma marit cu cineva de rangul meu. Si nu vroiam lucrul acesta. Il iubeam pe Bharat, chiar daca el nu ma iubea, sau cel putin asa credeam.
-Bine ai revenit!
Toti erau prezenti. Nu puteam sa cred ca fusesem in stare sa nu-mi aduc aminte de ei. Ce fusesera o familie pentru mine, un camin in care tot timpul eram primita cu bratele deschise.
-Imi pare rau. am spus eu aproape plangand.
-Pentru?!
-Pentru ca nu mi-am amintit de voi cand mi-am revenit din coma.
-Asta-i cea mai mare prostie pe care puteai s-o zica cineva. Aproape ai murit, toti medicii spun ca a fost un miracol ca ai supravietuit si tu iti ceri iertare? intreba Carlisle.
-Sigur e aceeasi persoana? Cred ca a suportat o spalare de creier. spuse Emmet.
-Nu a fost vina ta ca ti-ai pierdut memoria.
-Dar Bharat unde-i?
-El este in India.
-De ce nu a venit?intreba Alice.
Inima mea se sfarma in bucatele mici. Nu ma durea asa mult ca fusesem ranita ca si acuma. Cand aflasem ca Bharat nu venise sa ma vada.
-Scuzati-ma va rog!
Am iesit in fuga din birou dar accidental am dat peste o persoana

-Pentru ca tu……!
-Buna ziua! Suntem agenti speciali FBI. Va rugam sa veniti cu mine.
-Dar de ce?
-Avem cateva probleme de lamurit printesa.
-Printesa?! Cred ca ati gresit persoana.
-Nu! Sunteti Ayanna?
-Da!
-Cunoscuta sub numele de Dya in urma cu un an?
-Da ea este!
-Ma ce spui?
-Asta incercam sa-ti tot spun. Tu esti una si aceeasi persoana cu Diana.
-Adica acesta este mormantul meu?
-Da!
Procesam informatiile cu greu. Eu eram o fata pe care o credeau toti moarta. Si azi eram la un pas de a fi ucisa de-adevaratelea? Viata mea putea s-o ia razna si mai tare?
-Dar ce legatura are FBI-ul?
-Trebuie sa te protejam. De aceea va rugam sa veniti cu noi.
Ne aratara legitimatiile lor. Acuma in ce m-am mai bagat? Inseamna ca chiar sunt o printesa?
-Vreau explicatii! Urgent!
-Iti vom spune la sediu.
Merseram la aeroport. De acolo luaseram un avion spre Washington. De acolo merseram direct la Biroul Central FBI.

-Am ajuns.
-Acuma vreau niste explicatii.
-Sigur!
-Totul a inceput dupa ce ai venit in India si te-ai inscris la scoala de dans Dance India Dance by Cullen. Ai fost o eleva model. Numai ca fratele tau vitreg te-a fost violata mai inainte. Apoi ai aflat ca persoana respectiva a evadat. Ai fugit la aeroport. Dar din intamplare el era acolo si te-a impuscat.
Secvente de memorie imi reveneau acuma. Incet, incet intamplarile mi se derulau prin fata ochiului. Imi aminteam cum ii cunscusem pe membrii familiei Cullen. Cum ma salvase Bharat, dupa ce am fost violata.
-Dar familia Cullen?
-Ei sunt agenti FBI. Au lucrat sub acoperire. Din pacate au aflat prea tarziu ca tu esti persoana pe care trebuiau s-o protejeze.
-Vrei sa spui ca familia Cullen lucreaza pentru FBI?
-Da! Dar mai sunt multe de povestit.
-Adica?
-Totul incepe de la constructia Taj Mahalului.
-Ce legatura are cu mine?
-Al cincilea imparat mongol Shah Jahan, care a construit monumentul, in memoria celei de-a doua sotii Mumtaz Mahal. De aici vine si numele de Taj Mahal. Aceasta printesa era de origine persana si era si musulmana.Aceasta imparateasa a murit in timpul celei de-a 14 nasteri. Ea a murit langa sotul ei, în timpul campaniei de zdrobire a rebeliunilor din Burhanpur.Moartea ei l-a afectat într-atât pe împărat încât părul i-a albit în numai câteva luni. Înainte de ultima suflare Mumtaz l-a rugat pe împărat patru lucruri: să-i construiască un mormânt, să se recăsătorească, sa-şi iubească fiii şi să-i viziteze mormântul la aniversare. Şahul a pierdut la decesul soţiei sale nu numai o consoartă, ci şi un abil şi inteligent sfetnic politic. Aşa a jurat împăratul că va construi un edificiu funerar mareţ şi fără egal în lume.

Construcţia Taj Mahal-ului a demarat în 1631 şi a durat 22 de ani. Se spune că 20 de mii de oameni ar fi fost trimişi să muncească aici. Materialele erau aduse din întreaga Indie şi din alte zone ale Asiei cu ajutorul unei „flote” ce numără 1000 de elefanţi. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Isa, Taj Mahal-ul a devenit „simbolul dragostei eterne”. Clădirea „răsare” din peisajul roscat, aşezată fiind pe o terasă de marmură albă care pune în evidenţă uriaşul dom şi cele patru minarete. Ansamblul închide în interior o grădină deosebit de frumoasă cu fântâni arteziene iar aleea principală, care porneşte de la intrarea impozantă, este străjuită de arbori ornamentali.

Complexul mai cuprinde în afară de palatul propriu zis şi o moschee. Aparent s-ar putea spune că sunt de fapt două moschei, însă una dintre clădiri este construită doar pentru simetrie, întregul complex fiind construit simetric. Înăuntrul domului se află sicriul împărătesei încrustat cu pietre preţioase. Atât de strălucitoare sunt interioarele incât au fost descrise ca fiind „proiectate de uriaşi şi finisate de bijutieri”. Singurul obiect asimetric din interiorul domului este sicriul împăratului care a fost construit alături de cel a reginei, 35 de ani mai târziu. Aceeaşi marmură este întâlnita şi in camera mortuară, care prezintă sculpturi cu modele florale. Cu toate că este un mormânt, este adevărat – deosebit, pluteşte între cer şi pământ cu formele lui simetrice perfecte şi cu grădinile din jur reflectându-se în oglinda lacului împrejmuitor. În faţa acestor minuni, turiştii rămân realmente gură cască.

Monument al dragostei trainice, Taj Mahal-ul are multe locuri ce se ascund ochilor vizitatorilor grăbiţi. Baza rectangulară a clădirii este ea însăşi un simbol. Poarta principală se aseamănă unui văl, pe care femeile Indiei îl poartă în noaptea nunţii. Binecunoscutele imagini ale Taj-ului nu corespund întru totul legendei, poeziei şi romantismului despre care Rabindranath Tagore obişnuia să spună că este „o lacrimă pe obrazul timpului”. Culorile ansamblului se schimbă de la oră la oră şi de la anotimp la anotimp aşa incât Taj Mahal-ul şi mormântul pe care îl găzduieşte nu sunt niciodată la fel.
Ca o bijuterie străluceşte Taj-ul în lumina lunii, captată de nenumăratele pietre preţioase încrustate în marmură. La răsărit întreg ansamblul pare roz, iar seara alb-galbui. Schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit a femeilor. In vremurile de demult, existau aici uşi de argint, iar în interior era amplasat un grilaj de aur masiv şi o textura de perle direct pe lespedea funerară. Acestea au fost furate.
Clădirea este situată într-un decor natural şi comunică cu exteriorul printr-o poartă înaltă şi masivă, care este simbolul clar al intrării în paradis. Aceasta era fabricată din argint masiv şi nituită cu cuie de argint, însa, din cauză că era foarte grea, s-a scufundat. A fost înlocuită cu una din alama, mult mai uşoară.
Potrivit legendei, Shah Jahan a intenţionat să construiască pentru el însuşi un monument similar, dar că acesta ar fi urmat să fie construit din marmură neagră pe malul celălalt al râului Yamuna.
Soarta, însă, i-a fost potrivnică: fiul său, Aurangzeb, s-a autoproclamat rege în anul 1658 şi l-a menţinut în captivitate în fortul de la Agra timp de nouă ani, sub formă de arest la domiciliu.
Tragedia survine aici: din interiorul fortului, fostul împarat mogul avea în departare privelistea şi, totdată, perspectiva Taj Mahal-ului.
Deşi iubirea puternică pentru soţia călăuzitoare de vieţi, nu a încetat nici chiar în momentul morţii soţului iubit, totuşi soarta le-a mai pregătit incă ceva celor doi: Taj Mahal-ul se schimbă din cauza poluării. Acesta îşi schimbă culoarea în galben, din cauza poluării, în pofida restricţiilor impuse activităţilor industriale şi circulaţiei rutiere. Pentru conservarea monumentului, Curtea Supremă indiană a ordonat în urmă cu zece ani închiderea sau mutarea turnătoriilor, cărămidăriilor şi sticlăriilor din apropierea Taj Mahal-ului, situat la Agra, în nordul ţării. Numai vehiculele electrice sunt autorizate în apropierea mormântului, iar calitatea aerului este măsurată regulat.
-Dar tot nu inteleg legatura meacu acest monument.
-Al 14-lea copil este stra-strabunicul tau.Iar acum mostenirea pe care a avut-o iti revine tie.
-Vreti sa spuneti ca sunt bogata?
-Da si din cauza asta ai fost violata. Deoarece Andrei sau cunoscut sub numele de Arjun a sperat ca tu sa ramai insarcinata. Astfel mostenirea pe care tu ai mostenit-o sa-i revina lui. Mostenirae nu o poate primi numai daca tu mori sau dai nastere unui copil de-al sau.
-Cred ca mi-a ajuns cu atatea informatii pentru o singura zi. Totusi as vrea sa va intreb cum de mai traiesc?
-Dupa ce ai fost impuscat s-a creat o ambuscada. Ai fost luata de acolo si transferata la un spital din Mumbay. Dar dupa ce se zvonea ca ai murit si corpul tau a fost dus la morga.
-Dar atunci cine este ingropat in locul meu?
-O fata care a murit in aceeasi zi cu tine si nu a avut familie.
-Dar familia Cullen?? Vreau sa-i vad!
-Toate la randul lor!
-Atunci intra in birou Alice Cullen.
-Vreau sa stiu daca Diana traieste sau a fost rodul imaginatiei mele?
-Alice! am strigat eu.
Cand m-a vazu, lseina a doua oara.
-Nu iarasi!
-A mai lesinat astazi?
-Da! La celebrarea sarbatorii Holi. Dar nu am stiut ca de fapt eu sunt Diana. Si m-a intrebat daca sunt eu, si i-am raspuns casunt Ayanna.
Incet isi deschidea ochii.
-Alice! De ma mai sperii asa, nu stiu ce-ti fac!
-Diana!?
-Da cine altcineva?
-Esti vie! Dar cum , cand?
-Mai incet cu intrebarile. Nu sunt la interogatoriu.
Apoi am inceput sa-i povestesc totul.
-Ok, deci cred ca o sa lesin din nou!
-Sa nici nu te gandesti la asa ceva!
-Vai cat ma bucur ca traiesti!
Si incepu sa topaie de colo pana colo prin birou. Iar eu nu mai puteam de ras.
-Spiridus hiperactiv!
-Ei lasa ca stiu ca ti-a dor de noi!
-De parca numai mie!

Nota de autor!

Acest capitol le este dedicat Alexei si Dy@nn@ administratoarelor blogului http://diamadaz.blogspot.com

-Scuze, dar sunt Ayanna!
-Nu se poate!
Am vazut-o cum se preabuseste. Frica puse stapanire pe mine. Am fugit de acolo.De ce imi zisese Dya?
-Ayanna! Vino repede acasa.
-Ce s-a intamplat?
-Ma a disparut!
-Cum adica a disparut?
-Nu stiu! Politia este la noi acasa. Se pare ca este sange in sufragerie.
-Nu este posibil asa ceva!
Am luat-o la fuga printre oameni. Am cazut jos dar m-am ridicat. Am dat sa traversez strada neobservand masina care se indrepta cu viteza spre mine.

DPV Alice

Nu era posibil! Fata care il facuse cu praf pe Bharat era chiar Dya. Am spus mai mult soptind.
-Dya?
-Nu Ayanna!
Atat am mai fost in stare sa aud inainte ca intunericul sa ma cuprinda. Imi auzeam numele parca la mile departare.
-Carlisle de ce nu se trezeste?
-Nu stiu Jasper!
Am deschis incet ochii.
-Alice ce s-a intamplat?
-Nimic Jasper!
Nu doream sa le spun adevarul pana nu eram sigura ca chiar era Diana sau Dya. Dar daca era in viata? Atuncea cine a fost inmormantata in locul ei? Nu se poate sa fie Dya.

DPV Ayanna.

Vedeam masina venind spre mine, dar nu eram in stare sa fac un pas. Frica ma paralizase. Brusc masina opri si de acolo iesi un om cu un pistol in mana.
-Treci in masina!
Am ascultat ordinele lui fara sa cracnesc. Doamne in ce incurcatura m-am mai bagat acuma?
-Ce vreti de la mine?
-De parca nu m-ai cunoaste Dya. Sa ma razbun asta vreau.
-Esti nebun! Cine dracu e Dya aia? Nu esti singurul care mi-a zis asta. Sunt Ayanna. Am buletinul in poseta.
-Cum adica esti Ayanna?
-Simplu si nu cunosc nici-o Dya.
-Cred ca am innebunit de tot. Oricum nu avea cum sa fie in viata deoarece este moarta de mai bine de un an.
-Moarta?!
-Da.
De asta a reactionat asa Alice Cullen. Dar oare din ce cauza seaman asa cu ea.
-Iti dau drumul din masina daca promiti ca nu mai zici nimanui.
-Nu mai zic. Promit.
Opri masina. Am coborat din masina dar nu stiam pe unde s-o iau. Unde ma aflam? In fata mea se intindea un drum prin padure.

Acuma sa te vad Ayanna cum o scoti la capat? Trebuia sa ajung acasa cat mai repede. Am inceput sa merg pe drum. Din directia opusa auzeam o masina apropiindu-se. Era masina lui Ma!
Masina opri brusc.
-Ma!
-Buna scumpa mea.
-Ce s-a intamplat? De ce ai disparut?
-Vroiam sa te tin in siguranta.
-In siguranta? De ce ?
-Poi are legatura cu o fata pe nume Dya.
-Nici nu vreau sa mai aud numele asta. Nu-mi pasa deloc de ea. In plus ii moarta de mai bine de un an sau asa ceva.
-Dar…….
-Niciun dar! Seaman cu ea si ce importanta are? Mai bine mergem acasa.
-Ce ar fi sa ne luam o scurta vacanta sa mergem in Delhi?
-Suna grozav!
-Bine. Mai ales ca stiu ca vrei sa te inscrii la scoala de dans a familiei Cullen.
-M-am razgandit!
-De ce?
-Pai se pare ca au avut ceva legatura cu Dya.
-De unde sti?
-Ma , Alice m-a confundat azi in piata. Dar de ce ai facut fata aia speriata. Nu este nimica.
Merseram ore in sir cu masina. In sfarsisem ajunseram la Delhi. Dar Ma in loc s-o ia spre hotel, o lua spre cimitir.
Acolo merse la un mormant. Acolo se pare ca era ingropata Dya. Dar surpriza avea o poza pe cruce, in care apaream eu? Dar cum ?
-A fost sora mea geamana?
-Nu! Este mai rau de atat.
-Ce poate fi mai rau de atat? Spune-mi odata. De ce este o poza cu mine pe crucea ei?
-Pentru ca…….

Dpv Alice.

A trecut un an. Un an plin de durere. Nici acuma nu concepeam faptul ca Dya murise. Viata este asa cruda cu noi uneori. Radhika si Dev urmau sa se casatoreasca. Anulasera nunta dupa ce au aflat ca Dya muries. Aceasta fata ne acaparase inima tuturora. Nici unul inca nu am reusit sa trecem peste acest fapt, ca murise.
-Alice!
-Da Jazz.
-Trebuie sa plecam la spital .
-Sigur!
Azi mergeam la spitalul unde lucrase Carlisle pentru a face fapte caritabile.

Dpv Ayanna.

-Ayana hai la masa.
-Vin acuma Ma( mama).
Ce pot sa zic despre mine. Numele meu este Ayanna Sing am 19 ani si locuiesc in Mumbay sau Bombay cum vreti sa-i ziceti. Visul meu este sa ajung eleva la scoala de dans a familiei Cullen. Tot timpul dansez si cant.
-Radhe, radhe.
-Radhe, radhe Ayanna. Azi vom merge in Delhi.
-Mergem in Delhi, mergem in Delhi. Ura! Te iubesc Ma.
-Si eu pe tine draga mea.
-Unde este Chandra?
-Nu stiu cred ca a mers la templu.
-Ma duc si eu imediat.
-Vezi ca ti-am adus un sari albastru pentru sarbatoarea de astazi.
-Multumesc!

-Macar mai sti ce sarbatoare este azi?
-Holi fericit!
Chiar cand spuneam aceste lucruri m-am trezit cu ,,gulal” pe fata. Gulalul este un praf viu colorat specific Sarbatorii Culorilor sau Holi. Aceasta sarbatoare tine 16 zile. Fiecare zi avand o alta denumire.Aceasta sarbatoare se tine pentru a alunga spiritele negre. Tinerii arunca praf colorat in aer si filtreaza intre ei.Culorile specifice acestui festival sunt:
verde – vitalitate
albastru- calm, seninatate
galben – pietate, smerenie
rosu – puritate
-Vezi ca te prind eu Harsh.
-Nu ma prinzi! Happy Hol!
-Du-te si te imbraca mai intai.
-Bine Ma. Ma razbun eu mai tarziu pe el.
-Vai, oare ce ma fac eu cu tine?
-Nu stiu!
Am fugit in camera mea si m-am imbracat in sari. Apoi am mers pe strazi si eu ca ceilalti avand in mana un vas cu praful colorat. Era o lume colorata.



Toata eram colorata. Atunci i-am vazut pe familia Cullen. Se pare ca mergeau la spital. Auzisem eu ca vor face ceva acte de caritate pe caolo dar nu crezusem acest lucru. Apoi am vazut cel mai frumos baiat.
-Bharat!
Deci Bharat il chema. Dar el nu era ,,vopsit” deloc. Remediem noi aceasta situatie. Am luat un vas cu praf rosu, si m-am apropiat de el fara sa ma observe.
-Holi fericit! am strigat eu, aruncandu-i praful in fata.
-Hey! striga el.
Ceilalti toti incepura a rade.
-Lasa ca te prind eu!
-Nu ma prinzi!
-Emmet prinde-o! Hey nu mai radeti de mine, ca nu-i amuzant.
-Oare de ce nu m-am gandit eu la asta?
-Emmet nici sa nu te gandesti!
Si asa incepu o bataie de toata frumusetea cu culori. Ups noroc ca eram toata vopsita si nu mi se cunoastea fata. Uitasem ca vroiam sa ma inscriu la scoala de dans Dance India Dance by Cullen.
-Stai un pic! Ai ochii ei!
Ok de unde ma cunosteau? Era momentul s-o sterpelesc urgent. Dar incepu o ploaie de toata frumusetea.
.
Incet, incet praful se ducea de pe fata. Incepea sa se cunoasca trasaturile fetei. Acum chiar e momentul. Nu vroiam ca sa vada cine i-a facut cu praf. Dar surpriza! In fata mea statea o fata cu parul in toate directiile, care se uita la mine ca la felul 7.
-Dya?

Pdv Alice.

Eram in toiul petrecerii, cand sosii politia la usa noastra.
-Buna seara! Familia Cullen?
-Da!
-Aici a locuit Smith Diana?
-Da .
-Vreau sa va spun ca aceasta a decedat in aceasta seara la aeroport. Find impuscata mortal.
-Ce?! Nu Diana, nu poate fi ea. Cred ca gresiti.
-Din pacate este adevarul. Puteti veni la morga sa recuperati trupul.
-Alice. Ce se intampla.
Nu ma simteam foarte bine. Deja vedeam dublu. Nu se putea ca Diana sa fie moarta . De ce a luat-o Dumnezeu sau Shiva la el. Era o persoana asa inocenta, dulce. Si acum am pierdut-o pentru totdeauna.
-Alice stai jos. Jasper fa-o sa stea jos.
Am simtit doua maini in jurul meu care ma obligau sa ma asez jos. Toti erau in stare de soc. Nu puteam sa accept realitatea. De ce murise. Cum de era la aeroport. Ce cautase acolo. Am inceput sa plang in suspine.
-Gata, Alice. Te rog stapaneste-te.
-Nu pot! Nu este adevarat. E o farsa, nu poate sa fie moarta.
-Carlisle fa ceva!
Am simtit o intepatura in brat. Am adormit pe loc. Cand m-am trezit am coborat jos si am observat ca toti erau imbracati in alb. Culoarea de doliu a indienilor. Din cate am inteles au decis sa o inmormanteze crestineste. In hol se afla sicriul ei.
Nimeni nu vorbea, toti plangeau. Aceasta zi era o zi dureroasa pentru noi toti. Azi am pierdut un membru al familiei, o sora. Dar si un elev stralucit al academiei de dans Dance India Dance by Cullen. Viata era cruda. Am mers in camera ei.
Am luat in mana poza ei si am inceput sa plang. Inca un inger se ridicase la ceruri.

***************************************************** Azi era inmormantarea Ei. Si cerul plangea pentru ea. Parca ieri era cu noi si radeam impreuna de Emmet si glumele lui nesarate. Toti plangeau. Dupa slujba am mers de acolo nu puteam vedea sicriul cum era coborat in pamant.
-Vei ramane mereu in gandurile noastre. Ai fost cea mai buna sora pe care am cunoscuta. Cum voi putea trai fara sa-ti vad chipul. Fara sa vad ochii albastri ca cerul. Cine ma va mai ajuta sa-i joc feste lui Emmet.
Casa parea pustie. Esme nu mai vorbea. Carlisle se dedicase in totalitate munciide doctor. Scoala de dans era inchisa pentru o perioada nedeterminata. Emmet nu mai facea glume. Rasul incetase din ziua in care a venit acel politist si ne-a dat tragica veste. Cel mai distrus era Bharat. O iubise foarte mult. Imi parea rau pentru el. Mai ales ca aflasem ca o salvase in seara aia. Doamne imi venea sa-l strang pe idiotul ala de gat. El a fost si cel care a ucis-o.